Decurgerea războiului
Scroll Down
- 1 septembrie 1939: Trupele naziste invadează Polonia.
- 3 septembrie 1939: Franţa şi Anglia declară război Germaniei.
- 9 aprilie 1940: Germania ocupă Europa de Nord ÅŸi de Vest, inclusiv FranÅ£a. La 17 iunie, mareÅŸalul Pétain acceptă armistiÅ£iul. Pe 18 iunie, generalul De Gaulle, de la Londra, lansează un apel la continuarea rezistenÅ£ei, fiind susÅ£inut cu rezerve de premierul Winston Churchill.
- 22 iunie 1941: Germania invadează Uniunea Sovietică, în cadrul operaÅ£iunii Barbarossa, întâmpinând o rezistenţă puternică la Leningrad.
- 7 decembrie 1941: Japonia distruge flota americană de la Pearl Harbor, iar preÅŸedintele american Franklin Delano Roosevelt decide intrarea Statelor Unite în război. O lună mai târziu, trupele americane debarcau în nordul Africii, împreună cu cele britanice.
- 20 ianuarie 1942: are loc conferinÅ£a de la Wannsee, în apropiere de Berlin, unde se decide că "soluÅ£ia finală" este exterminarea evreilor.
- 2 februarie 1943: trupele sovietice înving la Stalingrad, luând 100.000 de prizonieri germani.
- 6 iunie 1944: are loc debarcarea aliaÅ£ilor în Normandia, urmată de lupte intense care au culminat cu eliberarea Parisului la 25 august.
- 28 aprilie 1945: rezistenÅ£a îl execută pe Mussolini, aliatul lui Hitler.
- 30 aprilie 1945: Hitler se sinucide.
- 8 mai 1945: Germania nazistă capitulează.
- 6 - 9 august 1945: oraşele nipone Hiroshima şi Nagasaki sunt atacate cu bombe nucleare, la ordinul noului preşedinte american Harry Truman. Japonia capitulează la 2 septembrie.
Bătălia de la Stalingrad, 1942 – 1943: În cel de-al Doilea Război Mondial, ofensiva germană a început o serie de atacuri cu bombă, ce a lăsat o mare parte din Stalingrad în ruine. Armata germană a continuat să avanseze, însă s-au trezit că au fost prinÅŸi într-o luptă brutală cu sovieticii. DeÅŸi controlau mai bine de 90% din oraÅŸ, armata germană nu a reuÅŸit să-i învingă pe soldaÅ£ii sovietici rămaÅŸi în Stalingrad. Vremea a devenit una foarte rece, astfel că în luna noiembrie 1942, Armata RoÅŸie a lansat un atac pe două direcÅ£ii asupra germanilor aflaÅ£i în Stalingrad.Flancurile germane s-au prăbuÅŸit, iar grosul armatei a fost înconjurat atât de sovietici cât ÅŸi de iarna geroasă. Foamea, frigul ÅŸi atacurile sporadice ale sovieticilor i-au distrus pe germani. Cu toate acestea, Hitler a refuzat ca armata să se retragă. Lucrurile au decurs aÅŸa până în luna februarie a anului 1943, când o încercare disperată a armatei germane de a scăpa din încercuire, s-a transformat într-un adevărat masacru. Nu mai puÅ£in de 1.971.000 de soldaÅ£i ÅŸi-au pierdut viaÅ£a în Stalingrad, 841.000 din partea germanilor ÅŸi 1.130.000 din partea Armatei RoÅŸie.
Bătălia de la Midway este cea mai importantă bătălie navală din războiul din Pacific, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Între 4 iunie ÅŸi 7 iunie 1942, la aproximativ o lună după bătălia din Marea Coralilor ÅŸi la ÅŸase luni după atacul de la Pearl Harbour, Marina Statelor Unite a învins în mod decisiv Marina Imperială Japoneză, care atacase Atolul Midway, ÅŸi a provocat pierderi ireparabile flotei japoneze. OperaÅ£iunea japoneză, ca ÅŸi atacul anterior de la Pearl Harbour, urmărea să elimine poziÅ£ia strategică a Statelor Unite din Pacific, dând astfel Japoniei mână liberă în stabilirea sferei sale de influenţă în Marea zonă de prosperitate a Asiei Orientale. Japonezii au plănuit să atragă portavioanele americane într-o capcană. De asemenea, au intenÅ£ionat să ocupe Atolul Midway ca parte a unui plan mai mare de a-ÅŸi extinde perimetrul de apărare ca răspuns la raidul Doolitle. Această operaÅ£iune era considerată ÅŸi ca o pregătire pentru viitoarele atacuri îndreptate împotriva Insulelor Fiji ÅŸi Samoa.